Migrarea unui site WordPress pe un hosting nou este o operațiune care, realizată incorect, poate duce la pierderi de date, timpi de nefuncționare prelungiți și probleme SEO. Realizată metodic, poate fi finalizată fără nicio întrerupere a serviciului.
Indiferent dacă migrezi pentru un hosting mai bun, un server mai rapid sau pentru a reduce costurile, pașii de bază rămân aceiași. Acest ghid te conduce prin întregul proces pas cu pas.
Cum migrați un site WordPress în cPanel fără pierderi de date
O migrare reușită necesită planificare și răbdare. Graba este cel mai mare inamic al migrărilor fără incidente. Alocă suficient timp, de preferat într-o perioadă cu trafic scăzut, și urmărește pașii în ordine.
Înainte de orice, verifică că noul hosting îndeplinește cerințele minime WordPress: PHP 8.1+, MySQL 8.0+ sau MariaDB 10.6+, extensii PHP necesare. Verifică aceste informații din cPanel-ul noului hosting.
Pasul 1: Backup complet al website-ului sursă
Creează un backup complet al website-ului existent: toate fișierele din public_html și un export al bazei de date MySQL prin phpMyAdmin. Descarcă backup-urile pe computerul local sau în cloud storage.
Alternativ, folosești un plugin de migrare precum All-in-One WP Migration sau Duplicator, care creează un singur pachet cu fișierele și baza de date împreună, simplificând restaurarea pe noul server.
Verifică că backup-ul este complet și că fișierul arhivat poate fi deschis. Un backup corupt descoperit abia după ștergerea website-ului sursă este un scenariu de coșmar pe care îl poți evita printr-o verificare simplă.
Pasul 2: Pregătirea noului hosting
Creează o nouă bază de date MySQL și un utilizator cu toate privilegiile în cPanel-ul noului hosting. Notează numele bazei de date, utilizatorul și parola, vei avea nevoie de ele la configurarea WordPress.
Instalează certificatul SSL pe noul hosting înainte de a migra conținutul. Let’s Encrypt prin AutoSSL în cPanel face aceasta simplu și gratuit.
Pasul 3: Transferul fișierelor
Uploadează fișierele WordPress pe noul server prin FTP sau prin File Manager din cPanel. Dacă folosești un plugin de migrare, urmează instrucțiunile specifice ale acestuia pentru restaurare.
Dacă transferi manual, modifică fișierul wp-config.php pe noul server cu noile credențiale ale bazei de date (DB_NAME, DB_USER, DB_PASSWORD, DB_HOST). Aceasta este cauza numărul unu a erorilor după migrare.
Pasul 4: Importul bazei de date
Importă dump-ul SQL al bazei de date prin phpMyAdmin pe noul server. Dacă fișierul este mare (peste 50MB), importul prin phpMyAdmin poate eșua. Folosește în acest caz phpMyAdmin cu upload chunked sau importul prin SSH cu comanda mysql.
După import, actualizează URL-ul website-ului dacă se schimbă domeniul sau protocolul. Poți face aceasta din phpMyAdmin, actualizând valorile siteurl și home din tabela wp_options.
Pasul 5: Testarea pe noul server
Înainte de a modifica DNS-ul, testează website-ul pe noul server prin fișierul hosts local sau prin un subdomain temporar. Verifică că toate paginile se încarcă corect, că imaginile sunt prezente și că formularele funcționează.
Verifică că pluginurile active funcționează și că nu există erori PHP în error log-ul din cPanel. Rezolvă toate problemele identificate înainte de a schimba DNS-ul.
Pasul 6: Comutarea DNS
Setează TTL-ul înregistrărilor DNS la 300 secunde cu 24 ore înainte de migrare. Odată ce testele pe noul server sunt satisfăcătoare, actualizează înregistrarea A din DNS să pointeze spre IP-ul noului server.
Menține website-ul vechi activ cel puțin 48 de ore după schimbarea DNS pentru a deservi vizitatorii care mai accesează vechiul IP datorită cache-ului DNS. Odată ce propagarea este completă, poți dezactiva vechiul hosting.
Verifică după migrare că Google poate accesa noul site corect prin Google Search Console. Un audit SEO tehnic post-migrare este recomandat pentru a detecta eventuale probleme de indexare sau redirect-uri incorecte.
Verificarea SEO după migrarea WordPress
O migrare WordPress afectează inevitabil performanța SEO dacă nu este urmată de o verificare sistematică. Primele 24-48 de ore după migrare sunt critice: monitorizează activ traficul organic în Google Analytics și erorile de crawl în Search Console.
Verifică că toate URL-urile importante sunt accesibile pe noul server și că nu există erori 404 pentru paginile indexate anterior. Folosește Screaming Frog sau un crawler similar pentru a scana întregul website nou și a compara cu lista de URL-uri de pe serverul vechi. Orice discrepanță necesită un redirect 301 configurat corect.
Asigură-te că sitemap-ul XML este actualizat cu noile URL-uri și că este submis în Search Console. Solicită manual recrawling pentru paginile principale prin instrumentul URL Inspection din Search Console pentru a accelera reindexarea după migrare.
Cele mai frecvente probleme după o migrare WordPress
Cel mai comun incident după migrare este baza de date cu URL-uri hardcodate spre vechiul server. WordPress stochează URL-uri absolute în baza de date: în opțiunile WordPress, în conținutul articolelor și în meta datele imaginilor. Dacă noul domeniu sau protocol (HTTP vs HTTPS) este diferit, aceste URL-uri creează link-uri rupte și conținut mixt.
Folosește pluginul Better Search Replace sau un script WP-CLI pentru a actualiza toate aparițiile vechiului URL în baza de date cu noul URL. Rulează operațiunea mai întâi în modul preview pentru a verifica numărul de înlocuiri înainte de a le aplica definitiv.
Un alt incident frecvent este pierderea permisiunilor de fișiere. Transferul prin FTP poate schimba permisiunile, făcând unele fișiere inaccesibile. Permisiunile corecte pentru WordPress sunt 644 pentru fișiere și 755 pentru directoare. Verifică și corectează din File Manager în cPanel dacă website-ul afișează erori după migrare.
Migrarea domeniului: considerente SEO speciale
Migrarea WordPress pe un server nou este diferită de schimbarea domeniului. Dacă migrezi și domeniul, complexitatea crește semnificativ din punct de vedere SEO. Toate backlink-urile externe pointează spre domeniul vechi, autoritatea acumulată este legată de acel domeniu, iar Google trebuie să recunoască noul domeniu ca echivalent al celui vechi.
Dacă schimbi și domeniul, folosește instrumentul Change of Address din Google Search Console pentru a notifica oficial Google. Implementează redirect-uri 301 de pe întreg domeniul vechi spre noul domeniu și menține aceste redirect-uri active cel puțin 12 luni pentru a transfera cât mai mult din autoritatea SEO acumulată. Monitorizează lunar pierderea sau câștigul de poziții timp de cel puțin 6 luni după migrare.
O migrare WordPress planificată și executată metodic minimizează riscurile și asigură continuitatea serviciului. Cheia succesului este pregătirea temeinică înainte de migrare, testarea pe staging înainte de tranziția finală și monitorizarea atentă în primele zile după migrare. Cu pașii corecți urmați în ordine, migrarea poate fi finalizată fără nicio întrerupere perceptibilă pentru vizitatori și fără pierderi de poziții în Google.
